Triunghiul papusilor IV

Capitolul IV

Dupa o pauza de mai bine de de o luna m-am gandit sa reiau aceasta poveste „Triunghiul papusilor „. Sper ca nu ati simntit lipsa .

Respiram din ce in ce mai greu si ultimele resurse mi se scurgeau prin palma.Trebuia sa rezist asta era tot ce conta in acel moment chiar daca stropi de ploaie ce imi limpezeau chipul curgeau din ce in ce mai repede din infinitul cer ,am reusit sa ajung la acea poarta luminata de un felinar rosiatic.
-Cioc , Cioc , Cioc.. Bateam la poarta dar nimeni nu imi raspundea.
Din nou , din nou si iarasi din nou dar nimeni nu-mi raspundea.
Intr-un final niste pasi grei se auzeau pe podea scartind iar usa se crapase doar putin.
-Cine esti si ce vrei, nu mai avem locuri … Vocea lui groasa se pierdea in intuneric ca o rama ce se ascunde in pamant.
-Va rogg.. deschideti..
Vocea mea abea mai avea grai de a vobi , nu eram sigura daca el ma auzise deoarce nu vorbisem mai mult soptisem.
-Nu intelegi sa pleci, sau vrei sa te alung de aicea cu suturi?
Acel om era din ce in ce mai furios , dar mi-a venit o idee..
-Domnul Snupins mi-a spus ca pot face un popas aici ..
-Snupinsss? De ce nu ai spus asa , haide intra ce mai stai in ploaie vrei sa racesti? Dintr’o data tonul voci lui se schimbase devenise mai moale .
Noaptea trecea din ce in ce mai greu , strpi de ploaie care caudeau pe tejghia nu imi dadeau pace , umbrele crengilor oglindite pe peretele din fata mea erau ca un parc de distracti infricosator care te sperie prin orice miscare ai face, ei bine credinta ca exista un Dumnezeu si ma va ajuta sa-mi gasesc familia din Taramul Papusilor ma ajutase sa atipesc.
Pentru prima data visasem dupa luni de zille, era totul perfect in visul meu imi era teama ca ma voi trezi si voi uitat totul , dintro data toate se invarteau in jurul meu iar o mana imi atinsese fata mea de lemn aspru.
-Domnisoara trezitivaaa.., domnisoara…
Vocea lui parea ingrijorata , tragea de mine cu putere..
-Da , m-am trezit. Ce s-a intamplat?
L-am vazut in fata mea pe acelas om care m-a primit cu o seara in urma in acest hambar.
-Au venit dupa tine.. Te cauta peste tot , trebuie sa fugi..
-Au venit cine?Unde sa fug…
Am raspuns eu uimita nici nu ma avut timp sa reactionez cumva.
-Trebuie sa ajungi cat mai repede in Taramul Papusilor.Donny cu o armata de pisici si sobolani care il urasc pe Snupins te cauta. Uite aici ti-am pregatit ceva de mancare pentru drum , i-am trimis un mesaj domnului Snupins poate te va prinde din urma in urmatoarea saptamana.
-Dar pe unde o voi lua? D unde stie Sp. sa ma gaseasca?
Aveam mai multe intrebari sa i le adresez dar nu aveam timp , satul era atacat se auzeau tipetele locuitorilor cum ii implorau sa le lase familia in pace.
-Vino cu mine…
Vorbele lui se imprastiara in auzul tipetelor de afara, m-am pregatit repedepe si am tasnito si eu pe usa alaturi de el. Mia dat o pelerina neagra ce ma acoperea din cap pana in picioare ca nimeni sa nu ma observe si am coborat in beci. A dat un dulap la o parte care era plin cu borcane de zacusca si mi-a aratat o usa vechie , prafuita su niste paianjeni pe ea care au inceput sa alerge in toate directile cand ne-au vazut.
-Puffff…
A suflat o data iar praful s-a dat la o parte imediat.
-Nu am mai folosit de mult intrarea asta, speram ca intr’o zis sa o deschid dar nu in imprejurari ca astea.
Si a inceput sa bata la usa , dar batea intr’un ritm ciudat , pana la urma mi-am dat seama ca era un cod sau ceva de genul intre timp usa se deschise si am intrat amndoi inauntru la intrare se afla o creatura foarte ciudata dupa studierile mele atente era un dragon.
-Tom ce s-a intamplat?Nu se poate ea e? Cum de a ajuns la noi ? Insfarsit…..
-Nu avem timp de astea Stef trebuie sa o conduci cat mai repede din tunelul asta.
Si se apleca la urechia dragonului si incepu sa-i spuna ceva , nu intelesem nimica din ce i-a soptit.
-Da , da , sigur …
Cuvintele astea erau rostite des de acol dragon .
-Bafta micuta marioneta a strigat Tom , sa ai grija de tine si sa nu te temi de nimeni.
A iesit pe usa trantindo…
Am ramsa cu ace dragon care a inceput sa ma intrebe tot felul de lucruri.
-Mergem mai intai pana la curtea regala sa le trasmit un mesaj si pe urma te voi conduce afara din acest labirind.
Si asa a inceput din nou aventura mea in speranta de a cauta Taramul Papusilor.

4 comentarii

  1. Imi place!!! genial… nu aveti o revista a scolli sau ceva in care sa le publici? eu voi incerca sa postez maine ceva… inca nu stiu daca va fi un capitol din prima parte dau daca voi publica ceva din partea a II-a… partea a doua se complica… ok deci itit voi descrie pe scurt si cu putine amanunte aceasta care a mea…
    „ Sony Articus este un baiat de paisprezece ani simplu”, cum sunt mai toti la inceputul carti :)), „dar el afla ca tatal sau, care a murit dupa 9 zile de la nasterea sa( iar aici povestea este si mai complexa :)) ), era un cercetator, unul chiar foarte bun care a gasit o sabie simpla… Sabia Rubinului Rosu… bineinteles ca la iinceput nimeni nu stia despre acea sabie nimic, iar denumirea de mai sus este pusa de Sony… dar intr-o seara tatal sau gaseste o carte plina cu legende vechi, unde majoritatea erau adevarate… lumea lor era alcatuita din Cele Patru Tinuturi ( Arangrand, Bionsgrand, Sionsgron si Titulosgron… stiu ca sunt ciudate, dar povestea conteaza… , iar Tinutul de Mijloc ce era departe pe ocean… unde nimeni nu a pus piciorul vreodata…. Asa ca Sony afla dupa petrecerea de sfarsit al anului opt de scoala de la un domn Michaels cum ca el este Cel Ales… bineinteles ca nu intelege… :)) ca mai toti la inceput :)) dar ramane cu idea acea… EL are trei prieteni Alma, Anne si Sam… iar povestea cu este este foarte interesanta( aventurile lor) si afla mai multe despre sabia rubinului rosu… afla ca aceea era doar o parte dintr-o alta sabie… una puternica, iar a doua parte, a doua sabie care avea personalitate( chestie nu??) avea partea rea din lumina… este mult mai complicat de explicat…:)), in fine si de aici tooooooate celelalte…” iti voi mai spune mai multe dar acum e tarziu:|, ok scuza-mi greselile dar sunt frant, am avut si teza la geografie… a fost foarte usor :)… ok, bbye! ai grija de tine!

    • ba da avem o rivista a scoli;))
      dar acolo mi-am postat doar cateva poezi nu mi sa parut nu stiu ce povestea mea;))
      nu prea mi-a spus lumea ce parerea au si asa ca am ramas putin dezamagita:-?
      probabil nu le place….
      whatever eu voi continoua seria
      cine stie ce se poate intampla🙂

  2. Eu ti-am zis mereu ca imi place cartea ta>:P
    Daca altora nu le place, sa citeasca alte carti in care scrie ca „Cerul e albastru” si „Drogurile nu sunt permise”:-@:)) Asa…
    Oricum, dude, eu ador cartea ta:X
    Si eu fac cat 10:-j:)))
    Asa ca No Problemo!:>:))
    Byeee>:D<:X:X
    [oricum, vorbim pe mesingiar:))))]

    • ma bucur , ca tie iti placee
      >:D<
      si tu esti prima persoana care a citit primul capitol
      right?😀


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s